Clujul pe harta inovării europene

La finele lunii trecute a avut loc, la Cluj-Napoca, prima ediție a Conferinței  Internaționale a Clusterelor, eveniment organizat de către Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, acesta reunind peste 330 de participanți, dar și 50 de speakeri din 15 țări, scopul declarat fiind acela de a aduce în discuție proiectele inovatoare dezvoltate la nivel local, maparea ulterioară a acestora și includerea lor în cursa pentru Cluj Capitală Europeană a Inovării.

Conferința și-a propus, de asemenea, să fie și un instrument menit să stimuleze colaborarea dintre întreprinderi, universităţi, institute de cercetare, autorităţi locale şi diverse entități care oferă servicii, o parte din conferință fiind dedicată sesiunilor de matchmaking, în care participanţii au putut schimba idei și pune bazele unor viitoare colaborări.
Printre speakerii invitați s-au numărat Markku Markkula, președinte al Comitetului European al Regiunilor, Bror Samelin, expert pentru sistemele de inovare în cadrul Comisiei Europene, Rasmus Wiinstedt Tscherning, preşedintele Alianţei Europene pentru Industrii Creative, sau Andreea Străchinescu, șef de unitate al noilor tehnologii energetice și de inovație în cadrul Direcției Generale pentru Energie a Comisiei Europene.
“Creați ceva nou, ceva ce va deveni un brand al regiunii dvs., al orașului dvs.”, a fost îndemnul președintelui Comitetului European al Regiunilor (CER), Markku Markkula, invitat special al primei ediții a Conferinței  Internaționale a Clusterelor.
Christina Leucuța, senior consultant la Clustero – Asociația Clusterelor din România, a continuat ideea președintelui CER și a pus accent în discursul său de la închiderea evenimentului pe importanța resursei umane în inovare, de altfel o componentă care a fost unul din liantul prezentărilor susținute în cele două zile ale conferinței.
“Cred că omul este foarte important, trebuie să i se acorde o atenție deosebită, clusterele trebuie să se aplece asupra a ceea ce se numește inovare socială, aspecte legate de eco-inovare, de inovare verde și în care să se implice ambele generații, generația tânără cu spiritul ei antreprenorial și generația matură, care are o anumită experiență și din cele două să rezulte progress”, a fost mesajul Christinei Leucuța.

Primul pas

Felix Arion, Manager general al Agro Transilvania Cluster, unul dintre organizatorii  evenimentului, a spus că această conferință a constituit o oportunitate bună pentru companiile membre ale clusterelor din Transilvania să intre în contact cu noile idei și tehnologii, urmând ca aceste societăți să se dezvolte pe baza acestora, iar în viitorul apropiat rezultatele să se cuantifice prin generarea de noi locuri de muncă cât și prin plusvaloare pentru economia locală.
„Noi am pornit de la început de la ideea că o conferință la nivelul acesta nu poate fi organizată de un singur cluster. Și de aceea ne-am dorit să facem acest consorțiu de clustere care cuprinde un număr relevant de organizații de acest tip din Cluj-Napoca, dar și din Transilvania. Mai mult, ne-am dorit să punem Clujul pe harta clusterelor europene și acest oraș să devină unul din punctele de reper în Europa din acest punct de vedere, lucru pe care cred eu l-am rezolvat și prin această conferință.
Evident că această conferință nu este realizată doar pentru imaginea Clujului sau a clusterelor. Ce ne dorim noi, în primul rând, este să avem acces la noile tendințe și direcții de la nivel european și practic să dezvoltăm economia clujeană ca mai apoi companiile din clustere să crească, iar rezultatele să se cuantifice în mai multe locuri de muncă plătite la nivelul clusterelor din Europa și, implicit, să punem la dispoziția consumatorilor produse cât mai bune”, a declarat Felix Arion.
Totodată, acesta mai spune că s-au făcut deja primii pași în ceea ce priveste colaborarea dintre entitățile din cele șase clustere, mai multe proiecte comune urmând să fie finalizate în viitorul nu foarte îndepărtat.
„Deja avem proiecte comune, fie ca parteneriate bilaterale, cum ar fi cel între Agro Transilvania Cluster și Clusterul Mobilier Transilvan, avem un proiect propus pentru tehnologii inovative pentru cânepă, această plantă urmând să fie folosită atât în agricultură cât și alte industrii precum mobilierul.
Avem în același timp un proiect comun dezvoltat de ARIES prin care încercăm să realizăm o platformă de comunicare în care să strângem toți membrii clusterelor pentru ca aceștia să poată comunica direct”, a mai spus reprezentantul Agro Transilvania Cluster.
În cadrul conferinței un punct central a fost reprezentant de sesiunile de matchmakeing, Felix Arion afirmând că în cadrul acestora s-au pus bazele unor viitoare colaborări.
„O parte importantă a conferinței au fost sesiunile de matchmaking care înseamnă întâlniri la nivel de business, practic, companiile și clusterele prezente aici se pun la o masă și discută oportunități. Oamenii care au venit la această conferință să afle care sunt direcțiile generale de dezvoltare își găsesc parteneri și își dezvoltă business-ul”, a mai spus Felix Arion.
Potrivit reprezentantului Agro Transilvania Cluster, această primă ediție este doar una din multele care vor urma în următorii ani. „Noi ne dorim să permanentizăm această conferință și să-i dăm tot mai mare valoare. Avem deja bugetul alocat pentru următoarele cinci ediții”, afirmă general managerul Agro Transilvania Cluster.

Inovație made in Transilvania

În cadrul acestei conferințe s-au pus bazele mai multor proiecte inovatoare și parteneriate care au ca menire să creeze centre de consultanţă pentru atragerea de fonduri destinate dezvoltării sectorului agroindustrial, precum și tehnologii și materiale noi care să înlocuiască lemnul în construcția „mobilierului viitorului”.
„Șase clustere din Transilvania de Nord au dorit să genereze primul eveniment de anvergură în care clusterele să fie implicate în promovarea open innovation, ceea ce înseamnă infrastructură de inovare deschisă, cu tot ecosistemul care se creează în jurul acesteia.
Sunt zone de inovare care depășesc în acest moment interesul unei singure entități, a unei singure companii, dar în același timp presupun și investiții majore. S-a vorbit mult despre inovare în ultimii ani, însă, în majoritatea cazurilor, ideile au rămas la stadiu de proiect. Tocmai de aceea, ne-am stabilit ca target, la prima ediţie a Conferinţei Internaţionale a Clusterelor, să venim cu câteva iniţiative concrete în domeniul inovării deschise, lucru care s-a şi întâmplat.
Am avut ocazia să învăţăm de la cei mai buni specialişti în domeniu cum se aplică inovarea deschisă şi, cel mai important, de ce a venit momentul să depăşim nivelul unui singur cluster şi să trecem la cel următor, de ecosistem, pentru a putea inova cu adevărat ”, a precizat Ciprian Morcan, Cluster Manager al Cluster Mobiler Transilvan.
Totodată, Bianca Muntean, reprezentantul iTech Transilvania Cluster spune că această conferință nu s-a dorit a fi una clasică, ci din contră s-a pus accentul pe componenta practică.
„Ce dorim noi să demonstrăm prin această conferință este că folosim o abordare trans-sectorială în tot ceea ce înseamnă proiecte. Practic, nu mai putem lucra doar în  domeniile noastre exclusiv și primii pași i-am făcut deja în această direcție și avem colaborări punctuale între clusterele din Cluj pe mai multe proiecte. În cadrul acestei conferințe ne-am dorit să punem foarte mult acccent pe componenta practică, și să stimulăm interacțiunea între participanți și speakeri pentru a declanșa acele proiecte de cooperare”, a fost mesajul Biancăi Muntean.

Modele de bune practici în energie

Paneluri din cadrul conferinței au fost dedicate și energiei, două teme animând prezentările și discuțiile – eficiența energetică, ultimele evoluții și provocările existente, și Scheme de sprijin pentru proiecte în domeniul energiei din surse regenerabile.
Primul panel a fost deschis de către prof. univ. dr Adrian Bot, președintele Clusterului TREC și director general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare (INCDTIM), speakeri invitați fiind Andreea Străchinescu din cadrul DG Energy, Claudiu Butacu, consilier în Ministerul Energiei și președinte al Solar Decathlon EfdeN, Vlad Stanciu, directorul executiv al clusterului timișorean ROSENC, Péter Hornyák – Operational Director al CYEB S.R.L și International Business Development Manager al CYEB Group.
În al doilea panel interesante au fost prezentările susținute de către Claudiu Butacu, respectiv Vajda Lajos, președintele Green Energy Innovative Biomass Cluster, cu soluțiile lor concrete în domeniul valorificării superioare a surselor de energie.
Claudiu Butacu, consilier în Ministerul Energiei și președinte al Asociației Solar Decatlon EfdeN, a prezentat și la Cluj-Napoca proiectul casei solare, eficiente energetic, un proiect deja cu vechime, născut din dorința de a dezvolta un cartier verde, în care este integrată natura, iar materialele utilizate sunt nu doar eficiente energetic, dar și prietenoase cu mediul.
“Ne-am gândit că în zona sectorului rezidențial, unde avem cel puțin 36 % din emisiile de CO2 putem să facem ceva. Am segmentat, am realizat că în sectorul clădirilor este cel puțin 40 % din acest consum de energie și ne-am propus să îl reducem, să îl eficientizăm sau să producem din alte surse de energie”, a punctat Claudiu Butacu atingând apoi problema eficientizării energetice a clădirilor unde România nu performează.
Pentru început, Claudiu Butacu a adus în prim-plan o strategie de renovare, care să includă scheme suport, după care implementarea unei strategii de eficientizare energetică în ceea ce privește consumul, încât acesta să fie redus, iar, nu în ultimul rând, cum poate fi utilizată energia solară, gratuită.
Însă, cel puțin în privința obținerii tuturor avizelor și autorizațiilor pentru instalarea panourilor fotovoltaice, românul trece prin furcile caudine, deoarece sunt necesare nu mai puțin de 240 de zile pentru a le obține, potrivit calculelor Asociației Solar Decatlon Bucuresti, sau chiar e nevoie de anumite avize sau autorizații curioase, cum a fost cazul în Ploiești, unde a fost solicitat din partea administrației locale avizul Poliției Rutiere.
Pentru a depăși acest blocaj, reprezentanții EfdeN s-au gândit la mai multe soluții, și anume la un ghid de diseminare a informațiilor referitoare la montarea panourilor fotovoltaice, sprijin internațional pentru zona de reglementare, realizarea unor studii de caz și adoptarea legislației și emiterea normelor de aplicare concomitent.
Vajda Lajos, președintele Green Energy Innovative Biomass Cluster, a punctat ce a însemnat coagularea tuturor intereselor membrilor clusterului care în acest an a aniversat 5 ani de la înființare, amintind de încredere, calitatea managementului, parteneriate interne și internaționale care înseamnă schimb de experiență și modele de bune practice etc.
În prezentare, președintele Vajda Lajos a pledat pentru valorificarea superioară a biomasei și pentru cultivarea terenurilor degradate, mlăștinoase, neutilizate etc. cu plante energetice, cu salcie energetică spre exemplu, care poate fi utilizată și ca sursă regenerabilă de energie, dar și în biotehnologie, în industria farmaceutică și cosmetică, în urma utilizării substanțelor extrase din salcie, domeniu în care pot fi implicați și reprezentanți din cercetare din mediul universitar – cadre didactice, studenți – și ai mediului de afaceri.
“Avem la nivel național în jur de 800 de ha de plantații, dar potențialul este mult mai mare. Aceste plantații se pot înființa în jurul stațiilor de epurare a apelor uzate, în jurul depozitelor de deșeuri, în zonele de protecție de-a lungul drumurilor, în jurul localităților ca protecție împotriva zăpezilor”, a subliniat Vajda Lajos, care a oferit și detalii despre proiectele de centrale termice care utilizează cazane fabricate în România și care a căror punere în funcțiune a fost unul din rezultatele activității din Green Energy Innovative Biomass Cluster.
Un alt aspect atins de către acesta s-a referit la nevoia de specialiști care să activeze în cluster, ceea ce crește rolul furnizorilor de educație.

Diplome de onoare

Christinei Leucuța i-a revenit onoarea de a încheia prima ediție a Conferinței Internaționale a Clusterelor din Transilvania de Nord, senior consultantul trecând succint prin toate … evenimentului.
“Această conferință anuală, pentru că suntem la prima ediție, urmează alte patru, este un eveniment de prestigiu la nivel internațional, fiind sprijinită de TCI Network, cât și de European Cluster Collaboration, de Enterprise Europe Network, sub patronajul Clustero, Asociația Clusterelor din România, și a Ministerului Economiei (…)
Au fost două zile pline de informații, de schimb de bune practici, astfel încât conferința s-a bucurat de succes. Fiecare și-a adus contribuția în explicarea practică a fenomenului de clusterizare în țara lor. Clusterele sunt, de fapt, motorul inovării deschise, cu ocazia acestei conferințe ați aflat că clusterele sunt parte a unor ecosisteme, ecosisteme care generează idei. Noi mai avem până să ajungem la acel nivel, dar prin creativitatea care ne caracterizează s-ar putea să vorbim și noi în curând de aceste ecosisteme, de aceste rețele pe care să le conectăm la rețele internaționale”, s-a adresat Leucuța auditoriului din sala mare a Cluj Arena.
Ultimul moment al conferinței a avut un caracter festiv, Felix Arion înmânând trei diplome celor care au sprijinit organizarea evenimentului, și anume Christinei Leucuța, lui Daniel Coșniță, președintele Clustero, și Gabrielei Pârvu, consilier în cadrul Direcției Politici Industriale a Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Punct de plecare pentru proiecte inovatoare

În cadrul conferinței s-au pus bazele mai multor proiecte inovatoare, AgroTransilvania Cluster, împreună cu Academia Română şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară urmând să creeze la Cluj un centru de informare şi transfer tehnologic, iar alte două urmând să fie inaugurate în Franţa şi Germania.
Prin aceste centre, entităţile interesate vor putea afla toate informaţiile despre accesarea fondurilor necesare pentru investiţii în domeniul agriculturii, deschizând, astfel, calea spre dezvoltarea micilor şi marilor fermieri.
Totodată, Clusterul Mobilier Transilvan a stabilit un parteneriat cu două clustere din Ungaria pentru un schimb de tehnologii şi know-how, care se va concretiza în perioada 19-22 septembrie, când o delegație din Cluj va vizita orașele Szeged, Pecs și Sopron.
Parteneriatul va contribui la implementarea proiectului “Cluster Mobilier Transilvan – cluster inovativ de interes european” în perioada august 2016 – decembrie 2020. Proiectul susține crearea unui „mobilier al viitorului”, în care masa lemnoasă să fie parțial înlocuită cu alte materiale dezvoltate în laborator, mai durabile şi cu un impact redus asupra mediului înconjurător.
În același timp, Transylvania Energy Cluster va aplica, împreună cu DBFZ Deutsches Biomasseforschungszentrum GMBH, (Leipzig, Germania), la apelul deschis în cadrul programului Horizon 2020 pentru eficienţă energetică: EE 13 Cost reduction of nearly zero energy buildings. Statele membre ale Uniunii Europene şi-au luat angajamentul ca, până la finalul anului 2020 (2018 pentru clădirile publice), toate noile clădiri să primească certificare NZEB, cu un consum de energie aproape de zero.
Prima ediţie a Conferinţei Internaţionale a Clusterelor s-a desfăşurat în perioada 23-24 iunie și a fost organizată de Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord, care include șase clustere importante: Cluster Mobilier Transilvan, AgroTransilvania Cluster, iTech Transilvania Cluster, TREC – Clusterul de Energie din Transilvania, Cluster Gusturi Transilvane şi Clusterul LifeStyle din Transilvania. Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord reprezintă peste 260 de entități din domeniul economic, cercetare și inovare și domeniul administrației publice. Companiile reprezentate de aceste clustere au peste 18.000 de angajați și o cifră de afaceri cumulată de peste 1,3 miliarde de euro.

Articol preluat de pe www.transilvaniabusiness.ro

text: Ligia VORO și Augustin STANCIU