Clusterele Clujului vor să schimbe legile în România

Digitalizarea, incubatoarele și acceleratoarele de afaceri, dar și lanțul scurt alimentar sunt inițiativele pe care trei organizații regionale le propun ca politici publice alternative.

Trei propuneri de politici publice alternative, concepute pentru a sprijini mediul economic și a încuraja competitivitatea au fost elaborate în cadrul proiectului „România inteligentă” de către Clusterele Mobilier Transilvan (CMT), Transilvania IT (CTIT) și Agro Transilvania (ATC), ce reprezintă împreună 250 de companii, ferme, universități și instituții.

Propunerile de schimbări legislative vor fi expuse joi la Liberty Technology Park, vizează susținerea antreprenoriatului, digitalizarea, lanțurile scurte de valoare și piețele locale și au pornit de la analiza nevoilor reale ale întreprinderilor mici și mijlocii. Un alt subiect dezbătut va fi instrumentul de monitorizare pentru competitivitatea economică dezvoltat pe baza datelor actuale ale companiilor din regiune.

Program de digitalizare în masă în România

CTIT vizează introducerea unui program de digitalizare în masă în țară, ținând cont că 70% din populația lumii va utiliza telefoanele inteligente până în 2020, iar 90% dintre oameni vor locui în zone acoperite de rețele de broadband mobil. “Compania Napster este un exemplu că a dat tonul digitalizării și a redefinit industria muzicală; la polul opus, industria de minerit este încă foarte puțin digitalizată”, relevă cercetările CTIT.

“Companiile care amână digitalizarea riscă ieșirea de pe piață. Este recomandată trecerea către digitalizarea centrată pe Cloud, mobilitate și internalizarea de tehnologii avansate în operațiunile de zi cu zi cu scopul de a folosi instrumente de tip Analytics. Digitalizarea devine sursă de inovare când este transpusă în produse și servicii noi, cu valoare adăugată”, remarcă Bianca Muntean, coordonator al CTIT.

Organizația propune o digitalizare primară, cu dispozitive accesibile (factura electronică, tehnologia mobilă, instrumente și echipamente de acces, control și securitate centralizate), dar și o digitalizare avansată (stocarea Cloud, Data Analytics), aplicații de tip ERP și SAP.

Împotriva achizițiilor cu prețul cel mai mic

ATC sugerează un cadru legislativ care să permită achiziționarea cu prioritate în România a produselor agroalimentare certificate, inclusiv a celor certificate pe baza unor scheme de calitate voluntare (produse tradiționale certificate, produse cu denumire de origine protejată, cu indicație geografică protejată sau certificate ecologic în baza regulamentului UE).

“În procesul de selectare în cadrul achizițiilor publice a produselor agroalimentare pe baza prețului cel mai mic nu se reflectă în mod automat și cel mai mic cost pentru societate”, consideră Felix Arion, managerul ATC.

Urmând exemplul Franței, țelul este ca, până în 2022, 50% din achiziții să fie reprezentate de produse locale, beneficiind de un semn de calitate, etichetă ecologică de pescuit sau certificare de mediu, iar 20% din aceste achiziții să implice produse rezultate din agricultura ecologică sau parcelele în conversie.

S-a propus diversificarea meniului: în situația organizării a peste 200 de mese zilnice pe an, managerii restaurantelor să prezinte un plan multianual de diversificare a proteinelor, inclusiv alternative de proteine vegetale.

Vor să schimbe legea incubatoarelor

CMT vine cu un program de accelerare a firmelor și incubatoarelor de afaceri. “Ele au luat avânt în ultimii ani, în special în marile orașe ale lumii. În Europa au devenit esențiale, încet-încet se răspândesc și în România, unde au rol în dinamizarea, creșterea și în internaționalizarea startup-urilor inovatoare”, observă directorul CMT, Ciprian Morcan.

Parteneriatele cu organizațiile internaționale vor aduce valoare adăugată pentru crearea de programe regionale și naționale pentru sprijinirea mediului de business, susțin reprezentanții clusterului.

Aceștia spun că în primul rând trebuie revizuită legea incubatoarelor, astfel încât ea să fie compatibilă cu standardele internaționale, iar entitățile și organizațiile din România să beneficieze de experiența din afara granițelor.

Clusterele sunt grupări de persoane juridice și fizice constituite în baza unui contract de asociere încheiat între companii, instituții, organizații catalizator dintr-un anumit domeniu în scopul desfășurării activității de cercetare, educație sau transfer tehnologic al rezultatelor științifice și inovațiilor, dar și valorificării lor prin activități economice.

Obstacole în calea digitalizării în România

– 40% dintre companii spun că nu au consumatori digitali
– 40% dintre firme susțin că sunt costuri prea mari
– Propria rezistență la schimbare a companiilor

Studiu Doingbusiness.ro, 2018

Articol preluat de pe zcj.ro