Clujul aspiră să devină centrul unui supercluster, formă de organizare capabilă să pună în comun resursele necesare pentru a rezolva marile provocări ale planetei. Ambițiosul demers din “capitala Transilvaniei” va fi dezvăluit în cadrul întrunirii internaționale a clusterelor care va grupa 400 de specialiști din 20 de țări.
“Clujul ar putea avea unul dintre cele mai rare lucruri din lume: un supercluster. Proiectele comune înseamnă angajamente comune, iar aceste angajamente sunt considerate a fi provocarea cea mai mare pentru 90% dintre grupurile care își propun să facă tranziția de la ecosisteme la superclustere, potrivit unui studiu independent realizat de Engage|Innovate.
Deocamdată, un ecosistem economic, Consorțiul Clusterelor din Transilvania de Nord (CCTN), are datele necesare spre a deveni un supercluster. La nivel mondial sunt 7.000 de clustere, dintre care 3.000 în Uniunea Europeană.
Superclusterele sunt considerate forme de organizare capabile să pună în comun resursele necesare pentru a rezolva cele mai mari provocări ale planetei, contribuind semnificativ la un viitor prosper. Însă superclusterele sunt niște rarități. Astfel, simplul fapt că în Transilvania s-ar putea forma un supercluster este remarcabil”, susțin reprezentanții clusterelor clujene.
Clusterele sunt grupări de persoane juridice și fizice constituite în baza unui contract de asociere încheiat între companii, instituții, organizații catalizator dintr-un anumit domeniu în scopul desfășurării activității de cercetare, educație sau transfer tehnologic al rezultatelor științifice și inovațiilor, dar și valorificării lor prin activități economice.
“Noi, clusterele din Cluj ne-am depășit condiția, în alte țări din Europa se dau bani numai dacă ești organizat în asemenea structuri, în România trebuie să alergi după proiecte ca să te susții deoarece sectorul clusterelor este de obicei “lipit” la alte politici guvernamentale. În cadrul Clusterului Mobilier Transilvania (CMT), în perioada 2012 – 2016 am accesat 10 proiecte, majoritatea pe fonduri europene, dar și cofinanțate de membrii asocierii noastre și nu doar formal, ci cu procente între 35 și 50% din proiecte. Ca să punem bazele unor business-uri internaționale pentru producătorii noștri am colindat toată lumea, în China, Malaezia, Africa de Sud”, spune Ciprian Morcan, manager al CMT.
“Față de alte clustere de pe continent, cu toate că suntem modele pentru Europa, ne lipsește sprijinul de la nivel guvernamental, tocmai de aceea am apelat la accesarea de finanțări direct de la Bruxelles. Consumăm resurse umane, timp, energie, bani – și nu puțini – pentru a ne susține activitatea și a ne dezvolta. Efortul nostru se vede: dacă la prima conferință a clusterelor de la Cluj aveam abia 100 de invitați, acum vom ajunge la aproape 400, Vorbim aici nu doar de reprezentanți ai clusterelor din România și din străinătate, ci și de companii care finanțează start-up-uri sau reprezentanți ai administrației locale”, susține Bianca Muntean, director executiv al Transilvania IT Cluster (TITC).
În urma consultărilor, chestionarelor și dezbaterilor conduse de CCTN, au reieșit trei teme de interes: susținerea de către stat a efortului firmelor românești de a accesa piețe străine; prioritizarea digitalizării, astfel încât firmele și instituțiile să poată beneficia de soluțiile informatice pe care le poate dezvolta acest sector foarte dinamic; axarea achizițiilor publice pe certificatele de calitate a produselor, nu pe prețul cel mai mic, mai ales în cazul alimentelor folosite în școli, grădinițe, spitale.
La finalul acestei săptămâni la Cluj-Napoca se reunesc vorbitori și participanți din 20 de țări la conferința organizată de CCTN, grupare din care fac parte CMT, TITC, Agro Transilvania Cluster, Transylvania Energy Cluster și Clusterul de Industrii Creative Transilvania. Transylvanian Clusters International Conference va fi găzduită în 19 și 20 septembrie de către Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), de pe Dealul Lomb.
Se reunesc experți din domenii de interes și cu potențial crescut de a genera meserii ale viitorului: tehnologia informației, mobilă, agrofood, energie, industrii creative. Tema acestei ediții este dedicată ecosistemelor create de clustere – cum funcționează, cui se adresează, cum pot stimula inovarea și cum pot oferi susținere pentru afaceri aflate la început de drum.
Evenimentul include și o platformă de networking, de care participanții au profitat pentru a-și stabili întâlniri față în față cu potențiali colaboratori și parteneri de afaceri. 600 de astfel de întâlniri bilaterale au fost stabilite între persoane din Europa, SUA și Africa.
Cu acest prilej vor fi prezentate proiecte demarate sub umbrela Transilvania Digital Innovation Hub. În cadrul proiectului A Pan‐European Network of Robotics DIHs for Agile Production sunt disponibile finanțări pentru întreprinderi mici și mijlocii, inclusiv din România. Prin intermediul proiectului pot fi accesate granturi de până la 248.000 de euro pentru fiecare inițiativă selectată.
Potențialii beneficiari pot fi IMM-uri din domeniul producției cu până la 500 de angajați și cifra de afaceri de maximum 100 de milioane de euro, furnizori de tehnologie și integratori de sisteme, specializați în transfer de tehnologie sau în integrarea utilizatorilor finali.
Articol preluat de pe zcj.ro